Din nou…gradinita
Thursday, September 25th, 2008Ieri m-am dus la pranz sa-mi iau copilul de la gradinita. Din cate am priceput eu, acolo este un pic mai linistit si mai tacut decat acasa. Fiind doar grupa mica, banuiesc ca este doar o kestiune de acomodare. Dar asta vedem noi mai incolo.
Asa….si are in grupa o fetita dulce (Amalia) care este mai “dezghetata”. Cand il imbracam, ea statea langa Robert al meu si imi spune foarte fericita ca in ziua aceea ea s-a jucat cu el, ca au fost un fel de “parteneri” si dintr-o data imi sare in brate, ma strange de gat si ma pupa pe obraz. Eu am ramas o fractiune de secunda blocata. Nu ma asteptam ca un copil pe care-l vedeam a 4 oara in viata mea sa aiba o asemenea reactie materna fata de parintele altui copil. Bineinteles ca am stras-o si eu in brate, am felicitat-o si i-am spus ca sa se joace in fiecare zi cu Robert (poate il mai “dezgheata” si pe el).
Reactia copilului meu a fost: “da’ de ce te iubeste Amalia, ca nu esti mamica ei, esti a mea!”. Am zambit si i-am spus ca asa este Amalia, mai iubareata si ca nu o sa o fure pe mami a lui.
Copiii astia!



