Julya. Simply me.

Chiar dacă este luni, nu contează pentru copilul meu. Zăpada care s-a aşternut astă-noapte l-a entuziasmat de cum a făcut ochi. Şi bineînţeles că ne-am dus în zăpadă, la propriu deoarece avea cam 60-65 cm. Mare bucurie!

Deşi aproape înota în nămeţii din grădina noastră, care-i ajungeau un pic mai sus de buric, nu l-a împiedicat să facă tumbe şi să ajungă în casă ud, roşu în obraji şi obosit.

A fost frumos şi mâine vom face din nou expediţii în nămeţi pentru că ninge din nou.

Acesta este Robert.

Are 2 ani şi 6 luni, şi este într-o continuă mişcare. Nu stă o secundă în loc.

Este cea mai mare realizare a noastră, pentru că un copil te transformă fără să fii conştient de acest lucru.

Este greu să ţii pasul cu evoluţia lui zilnică şi te oboseşte foarte tare, dar este minunat să-l ţii în braţe, să-l priveşti cum doarme ca un îngeraş…

Primul “mama” şi primul “tata” îţi umplu inima de bucurie şi este unul din cele mai frumoase momente din viaţa de părinte. Este minunat să ai un îngeraş alături, în fiecare zi.

Pentru mine cărţile reprezintă o minunată lume în care poţi evada.

Scriitorii mei preferaţi sunt: John Grisham, Stephen King, Anne Rice.

În ziua de azi, când internetul îţi oferă cam tot ceea ce doreşti, e foarte greu să mai găseşi pe cineva care citeşte o carte. Este o mare pierdere.

Când toată lumea în jurul meu vuieşte de bloguri, de ce să nu îmi fac şi eu unul?

Prima mea tentativă a fost în ianuarie 2007, dar am renunţat deoarece habar nu aveam ce e ăla un blog şi cu ce se mănâncă, dar vroiam şi eu unul! Aşa că, la repetatele recomandări ale soţului meu, am început să citesc bloguri. Da, asta am făcut. Ca să vad ce înseamnă un blog, ce se scrie/nu se scrie într-un blog, etc.

Nu pot spune că acum sunt expertă! NU sunt, dar măcar am un minim acolo cât să-mi fac şi eu un blog.

Ce voi scrie pe blog? Hâm… încă nu stiu… câte ceva despre mine, despre familia mea (al cărei membru cel mai important este Robert), despre ce mai citesc… şi voi vedea pe parcurs ce ideei se vor mai naşte.